14:03 - 15:03
mă simt mai liniştit
with peace of mine
o oră întreagă –> a full hour
întreg —> entire, full
-ă
e > ea
jitsi
o platformă video
pentru videoconferinţe
conferinţă
aşadar –> then; allora
dacă vezi
ecranul meu
ecran –> screen
momentele
zile –> of the day
zi –> day
ziua –> the day
zile –> days
zilele –> the days
zilei –> of the day
fix –> on the dot
ce înseamnă “sfert”
sfert: 1/4 = 15 minutes
un sfert de oră
următorul
jumătate –> half
fără –> without
afară –> outside
eu sunt afară
cinsprezece, cinşpe = 15
devreme —> early
târziu —> late
mai devreme
mai –> more, -er
citeşte! –> read!
a se trezi –> to wake up
decât —> than
târziu
ia
cu o jum
cu –> with
să mănânce
este deja la masă –> he is ALREADY at the table
deja –> already, di già; già
a se trezi
mă trezesc
te trezeşti
se trezeşte
ne trezim
vă treziţi
se trezescfoarte devreme
cred că şi eu mă trezesc foarte devreme :))
mă trezesc la 7:00 sau la 6:50
şapte fără zece
mă culc târziu
a se culca –> to go to bed; to lay down; acostarse
eu mă culc
la ce oră te culci tu?
la unu (m.)
la două
un pic mai târziu decât mine
un pic –> a little
eşti nocturn
ia
a lua –> to take, to grab; prendere
a prinde =~ a lua
a lua
iau
iei
ia
luăm
luaţi
iaueu iau un autobuz ca să merg în centru
ca să –> so that
şi tu? cum mergi în centru?
eu iau un autobuz sau metroul.
a lua micul dejun
la ce oră iei tu micul dejun?
eu iau micul dejun la 9:00 fix
fiica ta la ce oră ia micul dejun?
nu ştiu
ea este la grădiniţă/şcoală
creşă <— for babies; under 2
voi la ce oră luaţi prânzul?
prânz –> lunch
excelent! foarte bine!
ce ai zis? –> what did you say?
la ce oră luaţi cina?
noi luăm cina la 7:30
citeşte şi întreabă
a pleca –> to get out, to go out
jos –> down
sus –> up
pe jos –> walking; a pie; a piedi, camminando
acasă
a petrece + unit of time –> to spend + unit of time
a petrece –> to party
a petrece, petrece, petrecere
petrecere (noun) –> party
sunt la o petrecere –> I’m at a party
a petrece
eu petrec
tu petreci <--
el petrece
noi petrecem
voi petreceţi
ei petrecfiica ta petrece mult timp la creşă?
fiica mea nu petrece mult timp la creșă
ea petrece doar patru ore acolo
doar –> only
acolo –> there
–> nevasta ta petrece mult timp la serviciu?
da, de obicei ea petrece opt ore pe zi acolo
de obicei –> usually
obicei –> habit
am un obicei prost
pentru că chiar acum ea nu lucrează
a lucra –> to work
se odihneşte acasă
a se odihni –> to rest
serviciu –> work, job
eu nu am serviciu ca atare
ca atare –> as such
eu lucrez
dar tu? –> and you?
dar –> but
tu lucrezi?
şi tu –> you too
precum –> as
tu eşti alături de mine –> you are next to me
alături –> (adv.) at the side
alăturat –> (adj.) which is on/at the side
lătură –> side
decembrie
zece
-e
nu este un loc de muncă
eu lucrez pe cont prorpiu
concediu medical –> medical leave
concediu –> vacation
acum –> now
chiar acum –> right now
pe zi –> a day; per day
mai mult decât mine
mine –> me
nevastă –> wife
vreau să petrec pentru trei zile
mult timp
o oră; trei ore; trei zile
ea /iea/, /ia/
ea ia /ia ia/ –> she takes
e > ie
eu am un fel de insomnie
un fel de –> a kind of
mie îmi
şi
a fost –> a fi
trecut –> past
–> a fi –> to be
a fost –> has been
a fi, past
am fost
ai fost
a fost
am fost
aţi fost
au fostin the conjugation of the verbs in the past: the participle is always used in the masculine singular form
concordanţă —> agreement
cartea –> the book
ţi-am dat cartea
îţi + am = ţi-am
dat –> m. sg.
televizor
dat
ţi le am dat
cărţile –> the books
este oribil!!!!!! :)
este super oribil
fi recunoscător
de data asta, este mai uşor în română decât în italiană
sau alte limbi
recunoscător –> thankful; riconoscente; agradecido
verbul auxiliar
verbul “a avea”
essere/avere: only “a avea”
sono andato –> am mers
a avea –> to have; avere
a avea, avea, avere
cât costă?
costă mult
avere –> fortune
o avere
costă o avere! participiul
nu se schimbă
-at, -ut, -it, -s
Participiul românesc provine din forma de participiu pasiv perfect din limba latină: cantatus, -a, -i, -ae > cântat, -tă, -ți, -te. Din punct de vedere formal, este marcat de sufixul -t (la majoritatea verbelor) sau -s (la cele mai multe verbe cu perfectul simplu în -se-): zis, -să, -și, -se. Cu valoare adjectivală, participiul are forme de gen, număr și caz ca adjectivele variabile de tipul bun, precum și grade de comparație: La bunici era mai iubită decât acasă, El a fost cel mai lovit.
Există reguli şi modele utile pentru a deduce participiul (participiul pasiv/participiul de perfect compus) pornind de la infinitiv. Voi prezenta regulile principale, excepțiile frecvente și exemple clare.
Forme de referință
Reguli generale (cele mai frecvente modele)
Verbe care formează participiul prin suprimarea terminaţiei infinitivului şi adăugarea lui -t sau -ut
Infinitive în -a (grupul I) când radicalul se păstrează: adăugat → a adăuga → participiu adăugat; pierdut → a pierde → participiu pierdut.
Exemplu: a cânta → cântat; a lucra → lucrat.
Verbe cu participiu în -ut (verbe în -e, -i, multe verbe neregulate)
a scrie → scris (excepție: -s, nu -ut)
a vedea → văzut
a primi → primit
a suferi → suferit
Forme în -s (participiul scurt, foarte frecvent)
a face → făcut (excepție, observați: -ut)
a spune → spus
a scrie → scris
Verbe neregulate sau cu alternanţe de radical
a fi → fost
a veni → venit
a bea → băut
a lua → luat
a pune → pus
a ţine → ţinut
a aduce → adus
Observaţie: multe verbe derivate sau compuse urmează participiul „mamei” (a veni → venit, a reveni → revenit).
Identifică tema/radicalul infinitivului (scoate prefixul a- şi terminaţia -a/-e/-i).
Verifică grupul de conjugare şi terminaţia uzuală a participiului:
Daca infinitivul are -a şi este tranzitiv/uzual → participiul probabil în -at/-ut/-it: vorbit, lucrat, cântat.
Daca radicalul se termină în -e sau -i → participiul frecvent în -ut sau -it: vedea → văzut; primi → primit.
Aplică regulile de fonetică/ortografie (consonantă dublă, înlocuiri vocale) — ex.: a merge → mers (nu *merget); a aduce → adus (nu *aduct).
Dacă modelul nu e clar, foloseşte forma uzuală documentată (dicţionar). Multe verbe scurte, frecvente, sunt pur şi simplu neregulate.
Tipuri de excepţii frecvente (liste scurte)
Participii scurte în -s: spus, mers, scris.
Participii în -ut: băut, făcut.
Verbe compuse urmează participiul verbului simplu: a înţelege → înţeles; a revedea → revăzut (dacă verbul simplu are -zut).
Exemple rezumative (infinitiv → participiu)
a cânta → cântat
a lucra → lucrat
a vedea → văzut
a scrie → scris
a spune → spus
a face → făcut
a veni → venit
a fi → fost
a aduce → adus
a primi → primit
Sfat practic: pentru verbe rare sau când există îndoială, consultaţi un dicţionar (DEX) — dar pentru majoritatea verbelor curente regulile de mai sus sunt suficiente.
Mai jos ai o listă de 100 de verbe frecvente în română, cu infinitivul și participiul (participiul pasiv / participiul pentru perfectul compus). Am ales un amestec de verbe regulate și neregulate uzuale.